Eram doar o fetiţă . Doar o fetiţă ce văzuse lumea pentru prima oară . Adevărata lume, nu cea a povestilor şi a lucrurilor colorate şi sclipitoare. Am fost alungată pentru că nu ştiam unde să mişc , unde am loc… Am fost învăţată să trăiesc prin vise si speranţe . Nu părinţii m-au învăţat asta, ci propria-mi persoană . Mă schimbasem fără să-mi dau seama într-o persoană pesimistă care nu avea încredere în sine, însă toate acestea erau din pricina lumii reale în care am trăit şi în care încă credeam că trăiesc. Nu mai eram doar o simplă fetiţă , eram Saddest Angel , un înger trist fără lume , fără prieteni, fără nimeni. La prima fărâmă de lumină care am văzut-o , am pornit înainte. Cu propria-mi voinţă , de a fi acceptată insfârşit de cineva. Dar nimănui nu-i plăcea să mă vadă mereu tristă . Trăiam prea mult în trecut şi ezitam să privesc prezentul.
După atâta suferinţă ce în sufletu-mi era, era şi timpul să îmi găsesc prietenii adevăraţi, cei care m-au ajutat să devin ceea ce sunt azi . Brighter Angel , pentru că am fost salvată de o lumină , o lumină care venea din sufletul meu. Curaj, încredere, iubire, voinţă şi puterea de a nu renunţa niciodată . Toate acestea , la mine se găseau . De aceea mi se spunea Înger Luminos . Şi voi continua să fiu eu, o persoană normală care simte, care îşi iubeste prietenii şi ar face orice pentru ei. Cineva care aduce zambete pe feţe triste , şi speranţă în momente dispreţuite.
Asta e doar ceea ce ştiu că sunt, în câteva rânduri.
.jpg)
