Fila de jurnal 29
Una dintre cele mai groaznice zile din viata mea , cand m-am simtit complet inutila . Nu imi gaseam rostul sau motivul pentru care exist. La scoala , la voley le incurc pe toate fetele, eu sunt cea mamaita care nu face nimic pentru ca nu stie. Eu mereu am fost aia pe dinafara...
Copilaroasa si slaba, am numai defecte, si oricat incerc sa le indrept cad si mai jos , sufar si incep sa plang. Poate pentru unii se subintelege ce s-a intamplat, ca eu ma supar repede.
Uneori e deajuns sa spui un singur cuvant ca sa izbucnesc in plans, odata cu plansul incepand sa tremur de parca cineva m-a bagat la priza.
Nu pot intelege nici eu ce e cu mine, pur si simplu asta sunt eu . Un singur lucru stiu cert. Sunt cea mai buna prietena a tuturor. De ce? Pentru ca n-am sa-i las balta niciodata. La greu le sunt acolo aproape pentru a le da o vorba buna. Dar uneori asta nu e deajuns. Ei vor altceva, ei vor sa fiu la fel ca ei. Sa nu imi pese asa de mult. Dar totusi asta sunt eu. Imi pasa prea mult, dar accept asta pentru ca nu ma pot schimba in alta.
Voi fi mereu aici pentru voi , prietenii mei. Sa nu ma uitati , eu niciodata no sa va las singuri.
Mereu aici pentru a va da o mana de ajutor!
05.10.2012
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Daca nu tii cont de bunele maniere, atunci nu comenta!